Un anevrism apare atunci când un vas de sânge dintr-o arteră se umflă sau se umflă din cauza unei leziuni sau a peretelui vasului slăbit. Anevrismele pot apărea oriunde, dar cel mai frecvent apar în aortă (artera principală din inimă) și creier. Dimensiunea unui anevrism poate varia, în funcție de diferiții factori care contribuie, cum ar fi traume, medicale, genetice sau congenitale condiții. Pe măsură ce anevrismul devine mai mare, există șanse mai mari ca acesta să explodeze și să provoace hemoragii severe. Majoritatea anevrismelor nu cauzează simptome și au o rată ridicată a mortalității (între 65% -80%), deci este crucial să solicitați imediat asistență medicală.
Pași
Metoda 1 din 4: Detectarea unui anevrism cerebral
Pasul 1. Nu trece cu vederea o durere de cap bruscă și severă
Dacă o arteră izbucnește în creier din cauza unui anevrism, aceasta va provoca o durere de cap severă care apare brusc. Această durere de cap este simptomul cheie al anevrismului cerebral rupt.
- De obicei, această durere de cap se va simți mult mai rău decât orice durere de cap pe care ați experimentat-o vreodată.
- Cefaleea este de obicei destul de localizată, limitată la oricare parte a capului unde a izbucnit artera.
- De exemplu, dacă artera din apropierea ochiului dvs. va exploda, va provoca dureri severe care iradiază în ochi.
- Durerea de cap poate fi, de asemenea, asociată cu greață, dezorientare și / sau vărsături.
Pasul 2. Rețineți orice tulburări ale vederii
Vedere dublă, vedere redusă, vedere încețoșată sau orbire sunt toți indicatorii unui anevrism cerebral. Tulburările de vedere apar din cauza presiunii pe peretele arterial lângă ochi care întrerupe fluxul de sânge la ochi.
- Nervul optic poate fi, de asemenea, ciupit de sângele care se acumulează, provocând o vedere neclară sau dublă.
- Orbirea în această situație este cauzată de ischemia retinei, unde fluxul sanguin către țesuturile retiniene este insuficient.
Pasul 3. Verificați dacă există oglinzi dilatate în oglindă
Pupilele dilatate sunt un semn comun al anevrismului cerebral, datorită blocării unei artere lângă ochi. De obicei, unul dintre elevii tăi va fi semnificativ mai dilatat decât celălalt. De asemenea, va fi lent și nu răspunde la lumină.
- Pupila mărită este cauzată de presiunea sângelui care se acumulează în creier.
- Pupilele dilatate pot indica faptul că tocmai s-a produs un anevrism, arătat de leziuni ale arterelor situate lângă ochi.
Pasul 4. Acordați atenție durerii oculare
Ochii dvs. pot palpa sau simți dureri intense în timpul unui anevrism.
- Acest lucru se întâmplă atunci când artera afectată este aproape de ochi.
- Durerea oculară va fi de obicei durere unilaterală, deoarece este locală la partea creierului care a avut un anevrism.
Pasul 5. Observați dacă gâtul este rigid
Un gât rigid poate apărea din cauza unui anevrism dacă un nerv din gât este afectat de artera ruptă.
- Artera ruptă nu trebuie neapărat să se afle în apropierea locului exact din gât unde se simte durerea.
- Acest lucru se datorează faptului că nervii din gât se extind pe o distanță decentă în sus și în jos în zona gâtului și a capului. Durerea se va proiecta dincolo de locul anevrismului.
Pasul 6. Evaluează dacă jumătate din corpul tău se simte slab
Slăbiciunea corpului pe jumătate este un semn comun al anevrismului, în funcție de ce parte a creierului este afectată.
- Dacă emisfera dreaptă este afectată, aceasta va provoca paralizie a corpului stâng.
- Pe de altă parte, dacă este afectată emisfera stângă, aceasta va provoca paralizie a corpului pe partea dreaptă.
Pasul 7. Solicitați imediat asistență medicală
Anevrismele cerebrale rupte sunt fatale la aproximativ 40% dintre oameni și aproximativ 66% dintre supraviețuitori suferă un anumit tip de leziuni cerebrale. Dacă aveți oricare dintre simptomele de mai sus, apelați imediat serviciile de urgență (cum ar fi 911 în SUA sau 999 în Marea Britanie).
- Experții nu vă recomandă să vă conduceți singuri sau să aveți un membru al familiei care să vă conducă la spital. Anevrismele pot provoca debilitări severe într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce face periculos să fiți la volan.
- Apelați o ambulanță pentru siguranța dvs. și a celorlalți. Paramedicii vă pot duce mai repede la spital și vă pot efectua proceduri de salvare a vieții în timpul tranzitului.
Metoda 2 din 4: Detectarea unui anevrism aortic
Pasul 1. Rețineți că anevrismele aortice pot fi fie anevrisme aortice abdominale, fie anevrisme aortice toracice
Aorta este artera primară care livrează sânge inimii tale și tuturor celorlalte extremități, iar un anevrism care afectează aorta poate fi clasificat în două subtipuri:
- Anevrismul aortic abdominal (AAA). Un anevrism care se întâmplă în zona abdominală (stomac) se numește anevrism aortic abdominal. Acesta este cel mai frecvent tip de anevrism și este fatal în 80% din cazuri.
- Anevrismul aortic toracic (TAA). Acest tip de anevrism este situat în zona pieptului și apare deasupra diafragmei. În timpul unui TAA, o secțiune lângă inimă se mărește și afectează valva dintre inimă și aortă. Când se întâmplă acest lucru, o inundație de sânge apare în inimă, provocând leziuni ale mușchilor cardiaci.
Pasul 2. Rețineți durerile abdominale sau de spate severe
Durerile de stomac sau de spate neobișnuit de severe și bruște pot fi un simptom al anevrismului aortic abdominal sau al anevrismului toracic aortic.
- Durerea este cauzată de artera bombată care exercită presiune asupra organelor și mușchilor vecini.
- Durerea de obicei nu se rezolvă de la sine și nici schimbarea poziției nu o va atenua..
Pasul 3. Observați greață și vărsături
Dacă aveți greață și vărsături, împreună cu dureri abdominale sau de spate severe, este posibil să aveți o anevrism de aortă abdominală rupt.
De asemenea, pot apărea constipație și dificultăți la urinare. Rigiditatea abdominală poate apărea și cu debut brusc
Pasul 4. Verifică dacă ești amețit
Amețeala este cauzată de pierderea masivă de sânge care însoțește adesea o ruptură de anevrism aortic abdominal.
Amețeala poate provoca, de asemenea, leșin. Dacă vă simțiți amețit împreună cu aceste alte simptome, încercați să vă așezați sau să vă odihniți pe podea, coborându-vă cât mai atent posibil
Pasul 5. Verificați ritmul cardiac
O frecvență cardiacă crescută brusc este o reacție la pierderea internă de sânge și anemie cauzată de o anevrismă aortică abdominală ruptă.
Pasul 6. Simțiți-vă pielea pentru a vedea dacă este strălucitoare
Pielea moale poate fi un simptom revelator al unui anevrism aortic abdominal.
Acest lucru se datorează unui embol (cheag de sânge în mișcare) care este format de anevrismul abdominal și afectează temperatura suprafeței pielii
Pasul 7. Urmăriți orice durere bruscă a pieptului și respirație puternică
Deoarece un anevrism aortic toracic are loc în zona pieptului, dimensiunea crescută a aortei poate împinge în sus zona toracică, provocând durere și un sunet puternic în timpul respirației.
- Această durere toracică se simte intensă și înjunghiată.
- Durerea toracică plictisitoare nu este probabil un simptom al unui anevrism.
Pasul 8. Înghițiți și vedeți dacă pare dificil
Dificultatea de a înghiți poate indica apariția unui anevrism aortic toracic.
O problemă la înghițire se poate datora aortei mărite, care pune presiune pe esofag și îngreunează înghițirea
Pasul 9. Vorbește și ascultă orice răgușeală din vocea ta
O arteră mărită poate apăsa nervul laringian, inclusiv corzile vocale, ceea ce duce la o voce răgușită.
Această răgușeală va apărea brusc, nu în timp, ca la răceală sau gripă
Metoda 3 din 4: Confirmarea cu un diagnostic
Pasul 1. Obțineți o ecografie pentru a obține un diagnostic preliminar
O ultrasunete este o procedură nedureroasă care folosește unde sonore pentru a vizualiza și a crea imagini ale anumitor părți ale corpului.
Acest test poate fi utilizat numai pentru diagnosticarea anevrismelor aortice
Pasul 2. Încercați o scanare tomografică computerizată (CT-Scan)
Această procedură utilizează raze X pentru a face poze cu structurile din corp. O scanare CT este nedureroasă și oferă imagini mai detaliate decât o ultrasunete. Este o alegere bună dacă medicul suspectează anevrism sau dorește să excludă alte posibile boli.
- În timpul procedurii, un medic vă va injecta un colorant în venă, care face vizibilă aorta și alte artere pe scanarea CT.
- Aceasta poate fi utilizată pentru a efectua un diagnostic pentru toate tipurile de anevrisme.
- Puteți face o scanare CT ca parte a controlului de rutină, chiar dacă nu suspectați un anevrism. Acesta este un mod excelent de a identifica anevrismul cât mai curând posibil.
Pasul 3. Căutați un test de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)
Această procedură utilizează magneți și unde radio pentru a vizualiza organele și alte structuri din corpul dumneavoastră. De asemenea, este nedureros și este util pentru detectarea, localizarea și măsurarea anevrismelor.
- În loc de doar 2D, poate crea imagini 3D cu felii încrucișate ale vaselor de sânge din creier.
- Un RMN poate fi utilizat pentru a diagnostica orice tip de anevrism.
- În unele cazuri, RMN și angiografia cerebrală pot fi efectuate împreună pentru a se sprijini reciproc.
- Prin utilizarea undelor radio generate de computer și a câmpurilor magnetice, un RMN poate produce imagini mai detaliate ale vaselor de sânge ale creierului în comparație cu o scanare CT.
- Procedura este sigură și nedureroasă.
- Spre deosebire de o radiografie, un RMN nu implică nicio radiație și este sigur să fie utilizat de persoanele care trebuie să evite radiațiile, cum ar fi femeile însărcinate.
Pasul 4. Încercați să efectuați angiografia pentru a examina interiorul arterei
Această procedură utilizează raze X și coloranți speciali pentru a vizualiza interiorul arterei afectate.
- Acest lucru va arăta amploarea și severitatea leziunilor arteriale - acumularea plăcii și blocarea arterelor sunt ușor de văzut cu ajutorul acestei proceduri.
- Angiografia cerebrală este utilizată numai pentru detectarea anevrismului cerebral. Această procedură este invazivă deoarece folosește un cateter mic introdus în picior și ghidat prin sistemul circulator.
- Această procedură va indica locația exactă a arterei rupte în creier.
- După injectarea colorantului, vor urma apoi o serie de imagini RMN sau cu raze X pentru a crea o imagine detaliată a vaselor de sânge ale creierului.
Metoda 4 din 4: Înțelegerea anevrismelor
Pasul 1. Înțelegeți cauza unui anevrism cerebral
Un anevrism cerebral se întâmplă atunci când o arteră din creier slăbește și se formează într-un balon înainte de rupere. Se formează adesea la furci sau ramuri în artere, cele mai slabe secțiuni ale vaselor de sânge.
- Când balonul se rupe, va apărea sângerare continuă în creier.
- Sângele este toxic pentru creier și, atunci când se produce sângerare, este adesea numit sindrom hemoragic.
- Majoritatea anevrismelor cerebrale au loc în spațiul subarahnoidian, care este zona dintre creier și osul craniului.
Pasul 2. Cunoaște-ți factorii de risc
Anevrismele cerebrale și aortice împărtășesc mai mulți factori de risc. Unele dintre ele nu pot fi controlate, cum ar fi condițiile genetice moștenite, dar altele pot fi reduse prin alegeri inteligente asupra stilului de viață. Iată factorii de risc obișnuiți pentru anevrismele cerebrale și aortice:
- Fumatul vă crește riscul de ambele tipuri de anevrisme.
- Hipertensiunea sau tensiunea arterială crescută afectează vasele de sânge și mucoasa aortei.
- Îmbătrânirea crește riscul de anevrisme cerebrale după vârsta de 50 de ani. Aorta devine mai rigidă odată cu înaintarea în vârstă, iar prevalența anevrismelor crește pe măsură ce îmbătrânești.
- Inflamația poate provoca leziuni care duc la anevrisme. Condiții precum vasculita (o inflamație a vaselor de sânge) pot deteriora și cicatrice aorta.
- Traumele, cum ar fi căderile sau accidentele cu autovehicule, pot deteriora aorta.
- Infecții precum sifilisul (o ITS) pot deteriora mucoasa aortei. Infecțiile bacteriene sau fungice ale creierului pot deteriora vasele de sânge și pot crește riscul de anevrism.
- Consumul sau abuzul de substanțe, în special consumul de cocaină și consumul intens de alcool, provoacă hipertensiune care poate duce la anevrisme cerebrale.
- Sexul joacă un rol în riscul de anevrisme. Bărbații dezvoltă anevrisme aortice la o rată mai mare decât femeile, dar femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta anevrisme cerebrale.
- Anumite afecțiuni moștenite, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos și sindromul Marfan (ambele tulburări ale țesutului conjunctiv), pot provoca slăbirea vaselor de sânge cerebrale și a aortei.
Pasul 3. Nu mai fuma
Se crede că fumatul contribuie la formarea și ruperea anevrismelor cerebrale. Fumatul este, de asemenea, cel mai semnificativ factor de risc pentru dezvoltarea unui anevrism aortic abdominal (AAA). 90% dintre persoanele cu anevrisme aortice au antecedente de fumat.
Cu cât renunțați mai repede, cu atât mai repede puteți începe să vă reduceți riscul
Pasul 4. Urmăriți tensiunea arterială
Hipertensiunea arterială sau hipertensiunea arterială cauzează leziuni ale vaselor de sânge cerebrale și ale mucoasei aortei, ceea ce poate duce la dezvoltarea anevrismelor.
- Pierderea în greutate dacă sunteți supraponderal sau obez poate reduce tensiunea arterială. Chiar și pierderea a 10 kg (4,5 kg) face diferența.
- Fă mișcare regulată. A face 30 de minute pe zi de exercițiu fizic moderat vă poate ajuta să scădeați tensiunea arterială.
- Limitați alcoolul. Nu beți mai mult de 1-2 băuturi pe zi (1 pentru majoritatea femeilor, 2 pentru majoritatea bărbaților).
Pasul 5. Gestionează-ți dieta
Menținerea sănătoasă a vaselor de sânge poate ajuta la prevenirea unui anevrism aortic. O dietă sănătoasă poate ajuta, de asemenea, la scăderea riscului de rupere a unui anevrism existent. Consumul unei diete echilibrate cu o mulțime de fructe și legume proaspete, cereale integrale și proteine slabe va ajuta la prevenirea formării anevrismelor.
- Reduceți sodiul alimentar. Limitarea sodiului la mai puțin de 2, 300 mg pe zi (1, 500 mg pe zi pentru persoanele cu diagnostic activ de tensiune arterială crescută) va ajuta la controlul tensiunii arteriale.
- Reduceți colesterolul. Consumul de alimente bogate în fibre solubile, în special făină de ovăz și tărâțe de ovăz, va ajuta la reducerea colesterolului „rău” (LDL). Merele, perele, fasolea, orzul și prunele conțin, de asemenea, fibre solubile. Acizii grași omega-3 din pești grași, cum ar fi sardinele, tonul, somonul sau halibutul, de asemenea, vă vor ajuta să vă reduceți riscul.
- Mănâncă grăsimi sănătoase. Asigurați-vă că evitați grăsimile saturate și grăsimile trans. Grăsimile din pește, uleiurile vegetale (de exemplu, uleiul de măsline), nucile și semințele sunt bogate în grăsimi monoinsaturate și polinesaturate, ceea ce vă poate reduce riscul. Avocado este o altă sursă bună de grăsimi „bune” și poate ajuta la scăderea colesterolului.
