Când căptușeala unui vas de sânge este deteriorată, sângele va forma un cheag - trombocite grupate împreună pentru a forma un blocaj în pereții vasului, iar corpul eliberează substanțe chimice pentru a activa factorii de coagulare. În mod normal, acesta este un răspuns sănătos care previne sângerările excesive în timp ce corpul se repară și restabilește funcția normală a sistemului circulator, iar cheagul se dizolvă în mod natural de îndată ce leziunea se vindecă. Ocazional, însă, cheagul nu se dizolvă sau apare un cheag atunci când nu este necesar. În aceste cazuri, cheagul poate obstrucționa parțial sau complet fluxul sanguin, ducând la o afecțiune care pune viața în pericol.
Pași
Metoda 1 din 5: Recunoașterea simptomelor cheagurilor de sânge
Pasul 1. Să știți că cheagurile din zona abdominală pot produce dureri severe și probleme gastro-intestinale
Simptomele unui cheag de sânge variază în funcție de localizarea cheagului în corp. Dacă artera afectată este responsabilă pentru furnizarea de sânge în intestin, simptomele includ de obicei dureri abdominale ascuțite și chinuitoare. În plus, este posibil să observați următoarele simptome:
- Vărsături. Cheagurile de sânge abdominal irită mucoasa stomacului, iar corpul răspunde prin vărsături.
- Diaree. Lipsa aportului de sânge modifică funcția sistemului digestiv și duce adesea la diaree.
- Scaun sângeros. Orice iritare a mucoasei sistemului digestiv poate provoca sângerări. Prin urmare, este posibil să observați sânge în mișcările intestinului.
Pasul 2. Înțelegeți că cheagurile din membre pot produce durere, umflături și alte simptome distinctive
Formarea cheagurilor de sânge în brațe sau picioare poate bloca fluxul sanguin care revine în inimă. Va provoca și inflamația venei. Este posibil să observați o durere bruscă, ascuțită, cauzată de lipsa de oxigen din cauza pierderii aportului de sânge. În plus, este posibil să aveți următoarele simptome:
- Umflătură. Când o venă este blocată, aceasta va provoca retenție de lichide și umflături în zona cheagului.
- Sensibilitate. În plus (sau în loc de) durere ascuțită, este posibil să aveți un disconfort general sau sensibilitate în zonă. Acest lucru se întâmplă din cauza inflamației din zonă.
- Decolorare. Cheagul blochează alimentarea cu sânge a zonei, astfel încât pielea brațului sau a piciorului dvs. poate deveni albăstrui sau roșie.
- Un sentiment de căldură. Când apare inflamația, corpul crește fluxul de sânge în zona deteriorată. Sângele transportă căldura corpului din miezul corpului, provocând o senzație caldă în zona afectată.
Pasul 3. Înțelegeți că cheagurile pot fi în interiorul sau în afara unei vene sau artere
Când un cheag se află în interiorul unui vas de sânge, acesta poate bloca parțial sau complet fluxul de sânge sau poate fi deplasat și poate duce la complicații precum accident vascular cerebral, embolie pulmonară sau un atac de cord. Când cheagul se află în afara vasului de sânge, acesta poate bloca parțial sau complet fluxul de sânge prin presiune asupra vaselor din apropiere.
Pasul 4. Fiți conștienți de faptul că cheagurile din creier pot duce la o varietate de simptome înfricoșătoare
Creierul controlează funcțiile corpului. Dacă un cheag împiedică fluxul de sânge către creier, acesta poate afecta vederea, vorbirea și practic toate celelalte funcții ale corpului. Acest lucru poate duce la un accident vascular cerebral. Ca urmare, este posibil să experimentați:
- Tulburări vizuale.
- Slăbiciune.
- Paralizie.
- Convulsii.
- Deficiență de vorbire.
- Dezorientare.
Pasul 5. Recunoașteți că durerea toracică, respirația scurtă și transpirația pot însemna un cheag de sânge în inimă
Când formează cheaguri în inimă, acesta poate provoca un ritm neregulat și poate bloca fluxul de sânge. Acest lucru duce la dureri toracice (care pot radia spre brațe, spate, gât sau maxilar), dificultăți de respirație și transpirație.
Cheagurile din inimă pot duce la probleme care pun viața în pericol, cum ar fi un atac de cord
Pasul 6. Să știți că cheagurile de sânge din plămâni pot provoca dureri în piept și o varietate de alte simptome
Ca și în cazul cheagurilor din inimă, cheagurile din plămâni pot provoca dureri severe, ascuțite în piept, care pot iradia către brațe, spate, gât sau maxilar. În plus, puteți experimenta:
- Puls rapid. Inima compensează bătând rapid pentru a furniza suficient sânge corpului. Ca urmare, pulsul tău crește.
- Tuse sângeroasă. Un cheag vă poate irita plămânii, provocând sângerări. Puteți tuse sânge.
- Respirație scurtă. Un cheag poate bloca trecerea aerului în plămâni, ducând la dificultăți de respirație.
Metoda 2 din 5: Înțelegerea cauzelor cheagurilor de sânge
Pasul 1. Luați în considerare pericolul imobilității prelungite
Se formează uneori cheaguri de sânge fără un motiv distinct, dar anumite condiții și situații vă cresc riscul. Prima dintre acestea este imobilitatea prelungită. Dacă vă aflați în repaus la pat sau stați și vă încrucișați picioarele pentru o perioadă lungă de timp, puteți crește riscul formării de cheaguri de sânge, în special în brațe și picioare.
Călătoria prelungită într-un avion sau mașină poate reduce la minimum mișcarea musculară, crescând riscul formării de cheaguri de sânge în vene
Pasul 2. Fiți conștienți de riscul crescut asociat cu sarcina și perioada postpartum
La femeile însărcinate, uterul în creștere încetinește fluxul sanguin care se învârte înapoi către inimă. Acest lucru poate crește riscul formării unui cheag de sânge, în special la nivelul picioarelor sau pelvisului. Femeile care au născut bebeluși foarte recent au un risc crescut.
Pasul 3. Să știți că deshidratarea poate provoca cheaguri
Aveți nevoie de suficientă apă în corp pentru a face circulația sanguină eficientă. Dacă devii deshidratat, sângele tău poate deveni mai gros, facilitând formarea cheagurilor.
Pasul 4. Recunoașteți riscurile controlului nașterilor și ale terapiei hormonale
Estrogenul și progesteronul pot crește factorii de coagulare, ducând la un risc crescut de formare a cheagurilor. Contracepția hormonală (cum ar fi pilula contraceptivă) și terapia hormonală introduc acești hormoni în organism.
Pasul 5. Înțelegeți că utilizarea pe termen lung a cateterului intravenos poate duce la formarea de cheaguri
Cateterele intravenoase sunt corpuri străine. Când unul este introdus într-o venă, acesta vă poate afecta circulația sângelui, ducând la formarea unui cheag.
Pasul 6. Amintiți-vă că anumite afecțiuni medicale pot duce la formarea de cheaguri
Anumite afecțiuni pot irita mucoasa vezicii urinare, provocând sângerări și dezvoltarea cheagurilor, care pot fi trecute prin urină. Aceste condiții includ:
- Cancer.
- Boală de ficat.
- Boală de rinichi.
Pasul 7. Luați în considerare rolul intervențiilor chirurgicale și leziunilor recente
Când corpul este rănit, fie printr-o vătămare accidentală, fie printr-o procedură chirurgicală, poate rezulta sângerare excesivă (și coagulare). În plus, perioada extinsă de odihnă care urmează de obicei operațiilor și leziunilor crește riscul formării unui cheag.
Pasul 8. Să știți că obezitatea vă crește riscul
Persoanele care sunt semnificativ supraponderale sau obeze au adesea o acumulare de colesterol în organism. Ca urmare, arterele se îngustează, provocând formarea de cheaguri de sânge.
Pasul 9. Recunoașteți pericolul fumatului
Fumatul determină formarea plăcii în vasele de sânge, îngustându-le și ducând la formarea de cheaguri.
Pasul 10. Fii conștient de istoria familiei tale
Dacă aveți un istoric personal sau familial de tulburări de coagulare, aveți un risc crescut de a dezvolta cheaguri. O tulburare de coagulare poate determina îngustarea vaselor de sânge sau nivelurile de anticoagulante naturale pot fi scăzute, în ambele cazuri ducând la formarea cheagurilor de sânge.
Metoda 3 din 5: Diagnosticarea cheagurilor de sânge
Pasul 1. Căutați imediat tratament medical
Dacă aveți simptome ale unui cheag de sânge, solicitați imediat asistență medicală. Cheagurile de sânge pot duce la afecțiuni medicale care pun viața în pericol.
Pasul 2. Oferiți medicului dumneavoastră un istoric de sănătate complet
Medicul dumneavoastră ar trebui să vă pună întrebări despre simptomele dumneavoastră, stilul dvs. de viață, istoricul personal de sănătate și istoricul sănătății familiei. Răspundeți la aceste întrebări cât mai detaliat posibil pentru a crește șansele unui diagnostic rapid și precis.
Pasul 3. Faceți un examen fizic
Medicul dumneavoastră trebuie să efectueze un proces fizic complet, căutând orice semne sau simptome care ar putea indica cheaguri de sânge.
Pasul 4. Respectați orice test de laborator pe care medicul dumneavoastră îl comandă
În funcție de simptome, medicul dumneavoastră va comanda probabil prelucrarea standard a sângelui, precum și teste care pot ajuta la detectarea coagulării sângelui. În plus, el sau ea poate recomanda:
- Ecografie. Folosind un aparat cu ultrasunete, medicul dumneavoastră poate detecta formarea cheagurilor de sânge în vene.
- Venografie. În venografie, un colorant de contrast este injectat într-o mică venă din mână sau picior. Folosind fluoroscopia, medicul poate observa apoi traseul colorantului, căutând eventuale cheaguri.
- Arteriografie. În arteriografie, un colorant este injectat direct într-o arteră. Similar cu venografia, arteriografia va permite medicului dumneavoastră să observe calea colorantului și să confirme prezența unui cheag.
Pasul 5. Faceți teste imagistice sau perfuzie de ventilație pentru a diagnostica un cheag de sânge în plămâni
Dacă medicul dumneavoastră suspectează un cheag de sânge în plămâni (cunoscut și sub numele de embolie pulmonară), el sau ea vă va recomanda un test imagistic și / sau perfuzie de ventilație pentru a vă verifica plămânii. Testele imagistice pot fi utilizate și pentru a vedea cheaguri în creier sau în arterele carotide. Acest lucru poate implica:
- Radiografii toracice. Razele X nu pot detecta prezența cheagurilor. Cu toate acestea, ele pot dezvălui unele condiții, declanșate de cheaguri, care duc la dureri în piept și dificultăți de respirație.
- Electrocardiogramă (EKG). Un EKG este un test nedureros. Înregistrează pur și simplu activitatea electrică a inimii, dezvăluind anomalii asociate cu o embolie pulmonară.
- Tomografie computerizată (CT). Într-o scanare CT, un colorant de contrast este injectat într-o venă, iar plămânii sau creierul dvs. sunt scanate pentru semne de cheaguri.
- Angiografie cerebrală. Acest test implică un cateter, imagistica cu raze X și un colorant de contrast injectat pentru a obține imagini clare ale vaselor de sânge din creier.
- Ecografie carotidă. Acest test nedureros ilustrează arterele carotide cu unde sonore pentru a căuta blocaje sau îngustări, ceea ce poate crește riscul de accident vascular cerebral.
- Perfuzie de ventilație. Perfuzia de ventilație este un test în care o substanță chimică este utilizată pentru a identifica aerul inhalat în plămâni. Acest lucru este apoi comparat cu fluxul sanguin în artere pentru a releva prezența unei embolii pulmonare.
Pasul 6. Obțineți un diagnostic specific
Odată efectuate toate testele adecvate, medicul dumneavoastră ar trebui să vă poată diagnostica cu un anumit tip de cheag. Tratamentul va depinde, într-o oarecare măsură, de tipul și locația cheagului dumneavoastră. Principalele tipuri de cheaguri includ:
- Tromb. Un tromb este un cheag de sânge care se dezvoltă în vene sau artere.
- Embolus. Un embol este un tromb care s-a mutat din fluxul sanguin într-o altă locație.
- Tromboza venoasă profundă (TVP). TVP este un cheag comun și periculos, care se formează de obicei într-o venă majoră a piciorului (deși uneori apare și în brațe, pelvis sau alte părți ale corpului). Blochează fluxul sanguin și provoacă durere și umflături.
Metoda 4 din 5: Tratarea cheagurilor de sânge din punct de vedere medical
Pasul 1. Începeți imediat tratamentul
Cheagurile de sânge pun viața în pericol, deci trebuie luate măsuri medicale pentru a le dizolva cât mai repede posibil.
Pasul 2. Luați anticoagulante
Medicamentele anticoagulante întrerup procesul de formare a cheagurilor. Există mai multe tipuri diferite pe piață, inclusiv:
- Enoxaparină (Lovenox). Enoxaparina este un medicament injectat pentru subțierea imediată a sângelui. Doza tipică pentru adulți este de 40 mg injectată într-o zonă grasă a corpului, cum ar fi brațul sau abdomenul.
- Warfarina (Coumadin). Warfarina este o pastilă anticoagulantă, care acționează ca un diluant de sânge. Dozajul depinde de pacientul particular. Pentru a determina doza și administrarea, medicul dumneavoastră poate efectua un test de coagulare a sângelui cunoscut sub numele de raportul internațional normalizat sau INR.
- Heparină. Heparina este un medicament anticoagulant tradițional, administrat intravenos pentru a preveni creșterea cheagurilor de sânge. Doza depinde de circumstanțele dumneavoastră particulare; medicul dumneavoastră trebuie să efectueze măsurători de testare a sângelui pentru a determina doza.
Pasul 3. Discutați cu medicul dumneavoastră despre medicamentele trombolitice
Medicamentele trombolitice, cunoscute și sub denumirea de „formatori de cheaguri”, dizolvă firele de fibrină care țin cheaguri împreună. Dozajul variază în funcție de circumstanțele dumneavoastră particulare și de protocoalele spitalului. Discutați cu medicul dumneavoastră despre doza potrivită pentru dumneavoastră.
Pasul 4. Luați în considerare intervenția chirurgicală
Dacă medicamentul singur nu poate elimina cheagul, veți avea nevoie de o intervenție chirurgicală. Există câteva tipuri de intervenții chirurgicale care s-ar putea aplica:
- Cateterism cardiac. Pentru cheagurile de sânge din inimă, se efectuează cateterism cardiac pentru localizarea cheagului. Se introduce un balon pentru a deschide blocajul, apoi se pune un stent pentru a menține vasul corespunzător deschis. Presiunea din balon și stent rupe cheagul de sânge în bucăți mai mici, restabilind fluxul de sânge.
- Tromboliza dirijată de cateter. O tromboliză direcționată prin cateter este o procedură chirurgicală în care un cateter este introdus direct în cheagul de sânge, eliberând medicamente pentru a-l dizolva.
- Trombectomie. O trombectomie este pur și simplu îndepărtarea chirurgicală a cheagului de sânge în sine. Este adesea efectuată cu tromboliză este ineficientă sau atunci când există o afecțiune de urgență care necesită tratament imediat.
Metoda 5 din 5: Modificări ale dietei și stilului de viață
Pasul 1. Exercițiu pentru cel puțin 30 până la 45 de minute pe zi
Studiile sugerează că exercițiile aerobice regulate pot preveni și inversa formarea cheagurilor de sânge prin creșterea fluxului sanguin. Încercați să mergeți, să mergeți cu bicicleta, să vâslați, să alergați, să înotați sau să săriți pe coardă, indiferent ce vă face să vă mișcați în fiecare zi. Discutați cu medicul dumneavoastră despre ce fel de exercițiu este cel mai sigur pentru dvs.
Pasul 2. Bea multă apă
Deshidratarea vă îngroșă sângele și poate duce la complicații. Asigurați-vă că beți multă apă, deoarece rămâneți hidratat poate împiedica formarea cheagurilor.
Pasul 3. Mănâncă alimente bogate în natokinază
Nattokinaza este o enzimă care descompune fibrina, care poate împiedica formarea cheagurilor și dizolva pe cele care au început să se formeze. Nattokinaza se găsește în natto (un aliment japonez fermentat din soia), fasole neagră fermentată, pastă de creveți fermentată și tempeh.
Pasul 4. Adăugați alimente bogate în rutină
Rutina vizează proteina disulfură izomerază, o enzimă implicată în coagularea sângelui. Se găsește în mere, portocale, lămâi, grapefruit (rețineți că grapefruitul interacționează cu unii diluanți ai sângelui), tei, hrișcă, ceapă și ceai. Luați unul dintre aceste fructe ca desert după fiecare masă sau încorporați-le în mese.
Pasul 5. Obțineți o mulțime de bromelină
Bromelaina interacționează cu fibrinogenul pentru a ajuta la eliminarea fibrinei care ține împreună cheagurile de sânge. Bromelaina se găsește numai în ananas. Dacă aveți un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, luați în considerare includerea ananasului în desert după cât mai multe mese posibil.
Pasul 6. Incorporează usturoiul în dieta ta
Usturoiul inhibă producția de tromboxan, care este implicat în cheagurile de sânge. De asemenea, conține ajoenă și adenozină, care ajută la prevenirea și dizolvarea cheagurilor de sânge.
Ceapa include și adenozină, deci ar trebui să le încorporezi și în dieta ta
Pasul 7. Concentrați-vă pe pește pentru porțiile dvs. de proteine
Prea multe proteine (în special carnea roșie și produsele lactate) par să stimuleze formarea cheagurilor de sânge. Încercați să mâncați din abundență pește. Acizii grași omega-3 vă pot reduce colesterolul, vă pot subția sângele și pot reduce coagularea, deși dovezile actuale sunt neconcludente.
Pentru cele mai bune rezultate, concentrați-vă pe somon, ton, hering, macrou și sardine
Video - Prin utilizarea acestui serviciu, unele informații pot fi partajate cu YouTube
