Halucinațiile pot fi alarmante pentru oricine este implicat, indiferent dacă le experimentați direct sau doar dacă asistați la cineva care le experimentează. Unele halucinații ușoare ar putea fi tratate cu succes acasă, dar halucinațiile severe sau cronice vor necesita întotdeauna ajutor profesional.
Pași
Partea 1 din 3: Management la domiciliu (îngrijire personală)
Pasul 1. Înțelegeți natura halucinațiilor
Halucinațiile pot afecta oricare dintre cele cinci simțuri - vedere, auz, gust, miros sau atingere - și pot fi cauzate de numeroase afecțiuni subiacente. Cu toate acestea, percepțiile trebuie să apară în timpul unei stări de conștiință și vor părea foarte reale.
- Cele mai multe halucinații sunt dezorientante și provoacă suferință la cei care le experimentează, dar unele pot părea plăcute sau plăcute.
- Auzirea vocilor se califică ca o halucinație auditivă, în timp ce văzând lumini, oameni sau obiecte care nu sunt într-adevăr există o halucinație vizuală comună. Senzația de „insecte” sau alte obiecte care se târăște pe piele este o halucinație obișnuită la atingere.
Pasul 2. Verifică dacă există febră
S-a știut că febra mare provoacă halucinații de toate gradele, în special la copii și vârstnici. Chiar dacă nu vă încadrați în nici unul dintre demografici, febra poate fi totuși o cauză a unor halucinații, deci merită verificată.
- Halucinațiile pot apărea cu orice febră mai mare de 101 grade Fahrenheit (38,3 grade Celsius), dar sunt mai frecvente atunci când se tratează febre mai mari de 104 grade Fahrenheit (40 grade Celsius). Orice febră mai mare de 104 grade Fahrenheit (40 grade Celsius) necesită asistență medicală imediată, indiferent dacă este sau nu însoțită de halucinații.
- Pentru febrile pe care le puteți trata acasă, începeți prin a lua un medicament care reduce febra, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul. Bea multe lichide și monitorizează-ți temperatura în mod regulat.
Pasul 3. Dormi mai bine
Halucinațiile ușoare și moderate pot fi cauzate de lipsa severă de somn. Halucinațiile severe sunt, în general, cauzate de alte afecțiuni, dar pot fi agravate și de lipsa de somn.
- Un adult mediu ar trebui să primească între șapte și nouă ore de somn în fiecare noapte. Dacă suferiți în prezent de lipsă severă de somn, este posibil să fie nevoie să măriți temporar această cantitate cu câteva ore până când corpul dumneavoastră se recuperează.
- Dormitul în timpul zilei vă poate perturba ciclul obișnuit de somn și poate provoca insomnie și halucinații. Dacă tiparele de somn sunt eliminate, ar trebui să încercați să stabiliți un tipar normal de somn.
Pasul 4. Gestionează stresul mai eficient
Anxietatea este o altă cauză frecventă a halucinațiilor ușoare până la moderate și, de asemenea, poate agrava halucinațiile severe cauzate de alți factori. Ca atare, învățarea de a minimiza stresul mental și fizic vă poate ajuta să reduceți frecvența și severitatea halucinațiilor.
Reduceți stresul fizic, menținându-vă hidratat și bine odihnit. Exercițiile fizice regulate până la moderate vă pot îmbunătăți sănătatea generală și vă pot ameliora organismul de simptome legate de stres, inclusiv halucinații ușoare
Pasul 5. Știți când să apelați la ajutor
Dacă nu puteți distinge realitatea de halucinații, ar trebui să solicitați asistență medicală de urgență imediată.
- De asemenea, ar trebui să programați o întâlnire cu medicul dumneavoastră dacă aveți halucinații ușoare în mod frecvent, deoarece acestea sunt probabil cauzate de o afecțiune medicală de bază. Acest lucru este valabil mai ales dacă luarea unor măsuri generale la domiciliu pentru a vă îmbunătăți sănătatea nu are niciun efect.
- Dacă aveți halucinații care sunt însoțite de alte simptome severe, ar trebui să solicitați asistență medicală de urgență. Astfel de simptome includ buze sau unghii decolorate, dureri în piept, piele strălucitoare, confuzie, pierderea cunoștinței, febră mare, vărsături, puls anormal, dificultăți de respirație, leziuni, convulsii, dureri abdominale severe sau comportament irațional.
Partea 2 din 3: Management la domiciliu (îngrijire externă)
Pasul 1. Cunoașteți semnele
Este posibil ca persoanele care suferă de halucinații să nu vorbească deschis despre ceea ce simt. În aceste cazuri, va trebui să știți cum să identificați semnele mai puțin evidente de halucinație.
- Cineva cu halucinații auditive poate părea că nu știe despre împrejurimile sale și poate vorbi excesiv cu el însuși. Acest individ poate căuta izolare sau poate asculta obsesiv muzică în încercarea de a îneca vocile.
- Cineva care se fixează vizual pe ceva ce nu puteți vedea s-ar putea să experimenteze o halucinație vizuală.
- Zgârierea sau perierea tulburărilor aparent invizibile poate fi un semn de halucinații tactile, în timp ce ținerea nasului poate indica halucinații bazate pe miros. Scuiparea mâncării poate fi un semn de halucinații pe bază de gust.
Pasul 2. Stai liniștit
Dacă trebuie să tratați sau să ajutați pe altcineva care suferă de halucinații, este important să rămâneți calm pe tot parcursul procesului.
- Halucinațiile pot deveni surse de anxietate severă, astfel încât pacientul ar putea fi deja într-o stare de panică. Adăugarea de stres și panică la situație nu va face decât să agraveze lucrurile.
- Când cineva pe care îl cunoașteți suferă de halucinații frecvente, ar trebui să discutați și despre ce se întâmplă într-un moment în care el sau ea nu halucinați în mod activ. Întrebați despre ce este cel mai probabil să apară și despre ce are nevoie pacientul să faceți pentru a oferi sprijin.
Pasul 3. Explicați realitatea
Explicați calm pacientului că nu puteți vedea, auzi, simți, gusta sau atinge senzația pe care o descrie.
- Explicați acest lucru într-o manieră simplă și non-acuzatoare pentru a evita supărarea pacientului.
- Dacă halucinațiile sunt ușoare până la moderate și dacă pacientul a avut episoade trecute de halucinații, puteți încerca, de asemenea, să explicați că senzațiile pe care le experimentează nu sunt reale.
- Pacienții care suferă de halucinații pentru prima dată sau cei cu halucinații severe pot să nu înțeleagă că sunt halucinați, totuși, și pot dăuna dacă sunt chestionați sau îndoieli.
Pasul 4. Distrageți atenția pacientului
În funcție de circumstanțe, ar putea fi util să distrageți atenția pacientului schimbând subiectele conversației sau mutându-vă fizic într-o altă locație.
Acest lucru este valabil mai ales în cazul halucinațiilor ușoare până la moderate, dar este posibil să nu puteți discuta cu pacienții care suferă de halucinații severe
Pasul 5. Încurajați pacientul să caute ajutor profesional
Dacă cunoașteți pe cineva care suferă de halucinații frecvente, ar trebui să îl încurajați cu tărie pe individ să caute ajutor medical sau psihologic profesional.
Discutați cu pacientul atunci când acesta nu experimentează în mod activ o halucinație. Discutați despre gravitatea situației și împărtășiți orice cunoștințe pe care le aveți cu privire la cauzele și soluțiile potențiale. Abordați situația dintr-o poziție de sprijin și dragoste, totuși și niciodată dintr-un punct de vedere acuzator
Pasul 6. Monitorizați situația
Când halucinațiile cresc în severitate, ele pot deveni o amenințare la adresa siguranței pentru persoana care le experimentează sau pentru alții din jurul acelui individ.
- Când siguranța este o problemă, ar trebui să apelați pentru ajutor medical de urgență.
- Dacă halucinațiile sunt însoțite de alte simptome fizice severe sau dacă sunt atât de severe încât pacientul nu mai poate separa ficțiunea de realitate, ar trebui să solicitați asistență medicală de urgență.
Partea 3 din 3: Tratament medical
Pasul 1. Diagnosticați și tratați cauza principală
Halucinațiile sunt de obicei simptomatice ale anumitor tulburări psihiatrice, dar unele condiții medicale fiziologice pot provoca și halucinații. Singura modalitate de a remedia halucinațiile pe termen lung este tratarea stării de bază care le provoacă.
- Condițiile psihologice cunoscute pentru a provoca halucinații includ schizofrenia, tulburările de personalitate schizoidale sau schizotipale, depresia psihotică, tulburarea de stres post-traumatic și tulburarea bipolară.
- Condițiile fiziologice care afectează sistemul nervos central pot provoca, de asemenea, halucinații. Acestea pot include tumori cerebrale, delir, demență, epilepsie, accident vascular cerebral și boala Parkinson.
- Anumite infecții, cum ar fi infecțiile vezicii urinare sau infecțiile toracice, pot provoca, de asemenea, halucinații. Migrenele pot provoca halucinații și la unii indivizi.
- Abuzul de droguri sau alcool poate provoca și halucinații, mai ales atunci când este consumat în cantități mari sau în perioadele de sevraj.
Pasul 2. Luați medicamente antipsihotice
Antipsihoticele, cunoscute și sub numele de medicamente neuroleptice, pot controla halucinațiile în majoritatea circumstanțelor. Aceste medicamente pot fi prescrise pentru a ajuta la tratarea halucinațiilor cauzate atât de afecțiuni psihologice, cât și fiziologice, mai ales atunci când alte tratamente nu sunt disponibile sau nu sunt suficiente.
- Clozapina, un neuroleptic atipic, se administrează în mod normal în doze cuprinse între 6 și 50 mg pe zi, în funcție de severitatea halucinațiilor. Doza trebuie crescută încet pentru a preveni oboseala. Cu toate acestea, trebuie efectuate teste regulate ale globulelor albe din sânge, deoarece poate reduce numărul de globule albe din sânge până la niveluri periculoase.
- Quetiapina este un alt neuroleptic atipic care poate trata halucinațiile. În general, este mai puțin eficient decât clozapina în majoritatea circumstanțelor, dar este, de asemenea, destul de sigur de utilizat pentru majoritatea afecțiunilor de bază.
- Alte antipsihotice comune includ risperidona, aripiprazolul, olanzapina și ziprasidona. Aceste medicamente sunt în general bine tolerate de majoritatea pacienților, dar este posibil să nu fie sigure pentru pacienții care suferă de boala Parkinson.
Pasul 3. Ajustați dozele medicamentelor prescrise curent
Unele medicamente utilizate pentru tratarea altor afecțiuni pot provoca halucinații la unele persoane. Acesta este un eveniment deosebit de frecvent în rândul pacienților cu boala Parkinson.
- Chiar dacă bănuiți că medicamentele ar putea provoca halucinații, nu trebuie să opriți niciodată niciun medicament fără să discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră. Oprirea bruscă a unui medicament poate provoca alte complicații.
- În cazul pacienților cu Parkinson, amantadina și alte medicamente anticolinergice sunt de obicei oprite mai întâi. Dacă acest lucru nu ajută, agoniștii dopaminei ar putea fi reduși la o doză mai mică sau opriți complet.
- Atunci când controlul acestor medicamente nu controlează halucinațiile unui pacient, medicii pot prescrie în continuare un medicament antipsihotic. Acesta este, de asemenea, cazul atunci când scăderea dozei acestor medicamente determină revenirea sau agravarea altor simptome Parkinson.
Pasul 4. Introduceți reabilitarea, dacă este necesar
Dacă sunteți dependent de droguri care induc halucinații sau alcool, ar trebui să vă înscrieți într-un program de reabilitare pentru a vă ajuta să vă recuperați din dependență.
- Cocaina, LSD, amfetaminele, marijuana, heroina, ketamina, PCP și extazul pot provoca halucinații.
- În timp ce unele medicamente pot provoca halucinații, renunțarea la substanță prea brusc poate provoca și halucinații. Totuși, halucinațiile cauzate de retragere pot fi controlate cu medicamente antipsihotice.
Pasul 5. Participă la terapie regulată
Terapia cognitiv-comportamentală, în special, poate ajuta unii pacienți care suferă de halucinații frecvente, mai ales atunci când aceste halucinații sunt cauzate de tulburări psihologice.
Acest tip de terapie evaluează și monitorizează percepțiile și convingerile pacientului. Prin identificarea posibilelor declanșatoare psihologice, un psiholog profesionist ar putea fi capabil să construiască strategii care să permită pacientului să facă față și să reducă simptomele
Pasul 6. Căutați un grup de sprijin
Atât grupurile de sprijin, cât și grupurile de auto-ajutorare pot reduce la minimum severitatea și frecvența halucinațiilor, mai ales atunci când aceste halucinații sunt auditive și sunt cauzate de declanșatoare psihologice.
- Grupurile de sprijin oferă pacienților o modalitate de a se planta ferm în realitate, ajutându-i astfel să separe halucinațiile false de viața reală.
- Grupurile de autoajutor încurajează oamenii să accepte responsabilitatea asupra halucinațiilor lor într-un mod care îi încurajează să controleze și să facă față acestor halucinații.
