Leptospiroza este o infecție cauzată de spirochete bacteriene care afectează oamenii și animalele. În timp ce pentru mulți oameni și animale infecția va fi ușoară și nu va avea un impact real asupra sănătății pe termen lung, pentru alții infecția poate deveni severă și poate pune viața în pericol. Simptomele pot arăta ca simptome ale altor câteva boli, cum ar fi gripa. Când evaluați simptomele care pot fi semne de infecție, trebuie să luați în considerare activitățile dvs. recente și riscul posibil de expunere.
Pași
Metoda 1 din 4: Urmărirea simptomelor expunerii
Pasul 1. Nu confundați simptomele cu gripa
Simptomele leptospirozei pot varia și pot arăta ca simptome asociate cu alte infecții sau boli. Dacă dezvoltați brusc simptome asemănătoare gripei, nu presupuneți că este gripă dacă există posibilitatea expunerii.
Leptospiroza prezintă, în general, simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, mialgie, rigoare și cefalee
Pasul 2. Ia temperatura
O febră mare și frisoane pot indica o infecție, deoarece corpul dumneavoastră încearcă să lupte împotriva infecției. Dacă vă simțiți brusc excesiv de cald sau aveți frisoane, luați temperatura și sunați medicul.
Pasul 3. Fiți atenți la dureri de ochi sau dureri de cap
Unii oameni prezintă simptome de sensibilitate la lumină și cefalee cu acest tip de infecție. Dacă dezvoltați o reacție dureroasă la dureri de cap ușoare sau intense împreună cu alte simptome, solicitați asistență medicală.
Pasul 4. Ia act de orice complicație
Durerile musculare sunt, de asemenea, un simptom comun al infecției. Deoarece durerile musculare sunt simptome ale febrei sau gripei, precum și ale leptospirozei, revizuiți-vă activitățile recente înainte de a decide că acestea sunt doar simptome gripale.
Pasul 5. Luați în serios orice sentiment de neliniște
Este posibil să simțiți greață cu sau fără vărsături sau diaree. Spuneți medicului dumneavoastră despre orice probleme bruște de stomac.
Pasul 6. Acordați atenție schimbărilor de culoare
Icterul poate apărea mai târziu pe măsură ce infecția progresează și poate indica probleme hepatice grave. Icterul va apărea de obicei la 4-5 zile după expunere, deci revedeți activitățile din perioada respectivă pentru a evalua riscurile de expunere.
Pasul 7. Urmăriți durerile abdominale
Durerea în zona abdominală superioară dreaptă este un simptom al infecției din a doua fază. Adesea, leptospiroza se poate transforma în boală renală cronică. Dacă dezvoltați durere în această zonă, consultați imediat un medic.
Pasul 8. Feriți-vă de orice semne de erupție cutanată
Erupția bruscă, de culoare roșu închis până la violet, este simptomatică a infecției. O erupție care se concentrează pe corpul inferior sau paleta gurii este asociată în mod specific cu acest tip de infecție.
Metoda 2 din 4: Știind când trebuie să căutați tratament
Pasul 1. Determinați riscul de expunere
Există anumite medii care vă cresc șansele de expunere la leptospiroză. Factori precum clima și utilizarea terenului pot face condițiile mai favorabile bacteriilor care cauzează această infecție, astfel încât să știi unde și când să fii atent la aceste condiții îți poate reduce șansele de infecție.
- Bacteriile care provoacă leptospiroza se găsesc în zonele temperate sau tropicale.
- Apa este unul dintre cele mai frecvente locuri de contaminare și infecție.
- Urina de la animalele infectate este, de asemenea, o sursă obișnuită. Atât animalele domestice, cât și cele sălbatice pot fi infectate. Acestea includ, dar nu se limitează la, bovine, porci, cai, câini și șobolani.
Pasul 2. Fiți conștienți de activitățile care vă pun în pericol
Anumite hobby-uri și profesii prezintă un risc mai mare de expunere la infecții. Știți ce medii pot duce la expunere.
- Sportivii care participă la sporturi în aer liber, precum caiac și rafting, prezintă un risc crescut de expunere.
- Rulotii care înoată sau vad în apă contaminată pot fi infectați.
- Consumul de apă din râuri sau râuri contaminate în timp ce face drumeții sau camping poate fi o sursă de infecție.
- Persoanele care lucrează în profesii sau industrii care implică animale prezintă riscuri mai mari de infectare. Veterinarii, fermierii de lapte, precum și lucrătorii din industria de pescuit și din unitățile de abatoare se confruntă cu posibilitatea de infectare.
- De asemenea, în ultimii ani a existat o creștere a ratelor de infecție în rândul copiilor din mediul urban.
Pasul 3. Nu vă bazați numai pe simptome
Dacă ați fost expus, este posibil să prezentați sau nu simptome de infecție, așa că discutați cu medicul dumneavoastră despre activități care v-ar putea pune în pericol infectarea. În funcție de istoricul dumneavoastră și de ce simptome aveți, medicul dumneavoastră va decide ce teste să faceți și dacă tratamentul trebuie început.
- Simptomele sunt de obicei nespecifice, deci sunt necesare teste pentru confirmarea infecției.
- Semnele infecției sunt similare cu simptomele altor boli. Dacă există motive să suspectați că ați fost expus și aveți simptome asemănătoare gripei, consultați-vă medicul.
- Unele persoane sunt asimptomatice și pot să nu fie afectate de infecție. Ar trebui să vă adresați medicului, indiferent de modul în care vă simțiți, dacă credeți că ați fost expus.
Pasul 4. Contactați medicul dumneavoastră dacă recidivați
Pentru mulți oameni, un singur tratament va fi suficient pentru a-i vindeca de infecție. Unele persoane pot părea că se îmbunătățesc fără a fi căutat inițial tratament. Cu toate acestea, este posibil ca infecția cu leptospiroză să nu fi fost vindecată.
- O formă mai gravă de infecție poate apărea după o aparentă recuperare, de obicei la aproximativ o săptămână după ce prima serie de simptome s-au clarificat.
- Pentru persoanele cu o formă mai severă de infecție, simptomele apar în 2 etape.
- Prima etapă a bolii inițiale va fi forma mai ușoară, cu simptome asemănătoare gripei.
- A doua etapă va fi de obicei mai severă și va dura mai mult decât prima etapă.
Pasul 5. Fiți atenți la semne de infecție în a doua etapă
A doua etapă a infecției cu leptospiroză, numită boala Weil, este mult mai severă și poate avea efecte asupra sănătății pe termen lung sau chiar duce la moarte.
- Această a doua etapă se poate dezvolta după ce infecția pare să dispară.
- A doua etapă se poate suprapune și cu prima etapă a infecției.
- În acest stadiu, infecția bacteriană poate provoca leziuni grave rinichilor sau ficatului, ducând chiar la boli renale cronice sau insuficiență hepatică cu icter.
- Bacteriile pot invada plămânii, reprezentând o amenințare gravă pentru sănătatea căilor respiratorii. Boala pulmonară severă, caracterizată ca hemoragie pulmonară, este o complicație gravă a leptospirozei. ARDS sau sindromul de detresă respiratorie acută este, de asemenea, o complicație a leptospirozei.
- Semnele infecției pulmonare au tuse persistentă, dificultăți de respirație și tuse de sânge din cauza sângerărilor din plămâni.
- Infecția se poate răspândi și la inimă, provocând o inimă mărită, miocardită sau aritmie cardiacă.
- Alte complicații pot include rabdomioliza și uveita.
Metoda 3 din 4: Tratarea leptospirozei
Pasul 1. Luați în considerare starea generală de sănătate
Mulți oameni se pot recupera spontan, deși, de obicei, va dura mai mult să se recupereze fără tratament. Trebuie să luați în considerare orice condiții preexistente care pot crește posibile daune asupra sănătății dumneavoastră pe termen lung.
- Femeile gravide cu infecție cu leptospiroză au o rată a mortalității infantile mai mare.
- Bebelușii nenăscuți se pot infecta în uter.
- Afecțiunile cardiace, problemele respiratorii sau afectarea ficatului sau a rinichilor pot fi agravate dacă infecția se dezvoltă în a doua etapă.
Pasul 2. Începeți tratamentul rapid
Pentru majoritatea oamenilor, simptomele leptospirozei vor fi ușoare, iar perioada de recuperare destul de scurtă. Cu toate acestea, în cazul în care infecția se dezvoltă în cea de-a doua etapă, simptomele ar putea avea un impact major asupra sănătății sau chiar pot pune viața în pericol. Tratamentul vă poate proteja de stadiul mai sever al infecției.
- În timpul tratamentului, infecția și simptomele pot dura câteva zile sau 3 săptămâni sau mai mult.
- Fără tratament recuperarea poate dura câteva luni.
- Unele persoane pot fi complet recuperate după infecția inițială, dar altele nu. Medicul dumneavoastră trebuie să vă monitorizeze în timpul recuperării și pentru orice apariție a simptomelor infecției.
Pasul 3. Contactați medicul dumneavoastră dacă simptomele revin
Poate fi necesar să vă extindeți sau să vă schimbați cursul tratamentului cu antibiotice dacă infecția nu răspunde la medicamente.
Pasul 4. Luați antibioticele prescrise conform instrucțiunilor
Antibioticele precum doxiciclina sau azitromicina pot fi prescrise pentru infecții mai ușoare, în primă fază. Doxiciclina nu trebuie utilizată la pacientul gravid, acest lucru poate provoca probleme hepatice și poate afecta dezvoltarea dinților la copilul nenăscut.
Pasul 5. Discutați despre posibilele îngrijiri spitalicești cu medicul dumneavoastră
Pentru cazurile severe de infecție și a doua fază, tratamentul poate include îngrijiri spitalicești pentru antibiotice intravenoase (penicilină, doxiciclină, ceftriaxonă și cefotaximă) și tratamente de rehidratare, precum și antibiotice sub formă de pilule sau lichide.
Metoda 4 din 4: Identificarea infecției la animalele de companie
Pasul 1. Fiți atent la o posibilă infecție
Simptomele la animalele de companie pot fi nespecifice și pot varia foarte mult, iar unele animale de companie nu vor prezenta deloc simptome. Dacă animalul dvs. de companie a fost expus la zone contaminate sau la alte animale infectate cu leptospiroză, luați în considerare verificarea acestuia chiar dacă nu există simptome.
Pasul 2. Fiți conștienți de nivelul de risc al animalului dvs. de companie
Animalele mai tinere sunt mai vulnerabile la deteriorarea gravă pe termen lung a organelor sau chiar la moarte. Câinii par a fi mai susceptibili la infectare decât alte animale de companie.
Pasul 3. Discutați cu un medic veterinar
Dacă bănuiți că animalul dvs. de companie ar fi putut fi expus și vedeți oricare dintre următoarele simptome, trebuie să contactați imediat un medic veterinar.
- Febră.
- Vărsături.
- Durere abdominală.
- Diaree.
- Refuzul de a mânca.
- Slăbiciune severă și depresie.
- Rigiditate.
- Slăbiciune musculară severă.
Pasul 4. Căutați tratament dacă animalul dvs. de companie este infectat
Este foarte important ca animalul dvs. să primească antibiotice în stadiile incipiente ale infecției. Antibioticele vă vor ajuta animalul să se refacă mai repede, să diminueze orice deteriorare a organelor interne și să scurteze perioada de timp în care sunteți expus riscului de infecție.
Pasul 5. Știi la ce să te aștepți
Datorită posibilității de deteriorare permanentă a sănătății animalului dvs. de companie, precum și a riscului de infectare prin contactul cu animalul de companie, solicitați medicului veterinar sfaturi și informații despre ce trebuie făcut în timp ce infecția persistă.
- De obicei, infecția va fi activă între 5 și 14 zile. Cu toate acestea, pentru unele animale, infecția poate dura doar câteva zile sau pentru câteva luni.
- În timp ce animalul dvs. de companie este infectat, există riscul răspândirii infecției asupra dvs. și asupra oricui altcineva care se îngrijește de animalul de companie.
- Cu activități zilnice normale, precum îngrijirea, mângâierea, mersul pe jos și jocul, riscul de transmitere este de obicei scăzut.
- Există riscul de infectare prin contact direct sau indirect cu urină, sânge sau țesuturi.
Pasul 6. Contactați un medic veterinar dacă animalul dvs. nu face progrese
De asemenea, contactați medicul veterinar dacă animalul dvs. de companie întâmpină probleme din cauza simptomelor de infecție. Animalul dvs. poate avea nevoie de dializă și terapie de hidratare pentru a-și reveni.
